Inca un pas

   E o zi obisnuita, poate chiar mai frumoasa. Azi m-am trezit cu un chef nebun de a calca in picioare persoanele care mi-au gresit de nenumarate ori.. azi am simtit nevoia sa schimb ceva.. si nu, nu e o pacaleala sau o chestie de aia de fatada datorata zilei de 1 aprilie. Am fost buna prea mult timp, iar cand esti bun esti luat de fraier, pentru ca bunatatea ta se revarsa si asupra oamenilor falsi sau si asupra celor care profita din urma ta, nu doar asupra persoanelor ce merita sa fii bun cu ei. Destul de tarziu, m-am trezit din cosmarul ala sec si intunecat in care ma pierdusem de ceva timp. Nu merita sa fac asta, merita doar sa ma gandesc la mine, sa-mi reactualizez punctele slabe si pe alea tari si sa o iau de la capat. Pentru ca in joculetul asta este vorba doar despre mine, eu joc rolul principal, si tot eu sunt si regizorul, iar filmul.. filmul sa zicem ca are un potential destul de mare.

    Odata cu zapada, gerul si fulgisorii aia timizi s-a dus si starea mea proasta. Am preferat sa o mototolesc ca pe o coala de hartie imbibata in benzina si sa ii dau foc. Ceea ce stiu, e ca am avut ceva de invatat, mereu voi avea.. Rautatea, amintirile, sentimentele prea intense ne slabesc, pana ajungem in faza in care simtim cum ajungem la sol sau mai jos de el.
   Traieste clipa, lupta pana realizezi ca nu se mai merita, nu lasa pe nimeni si nimic sa te doboare, fii un invingator, invata ce si cum sa iubesti, pe cine sa urasti, cu cine sa fii egoist, pentru ca asa voi face si eu de acum inainte!