Am crezut mult timp ca
fericirea noastra depinde de cei din jur, dar mi-am dat seama ca m-am
inselat. Fericirea ti-o construiesti tu, adaugand in fiecare zi cate o
caramida pe o veche ruina, realizand un adevarat castel, in care
metaforic vorbind va urma sa te muti. Fericirea depinde de propriile
ganduri, conceptii si de felul in care traiesti, dar cel mai important
fara a te gandi la nevoia de a o simti.
Niciodata fericirea nu va
ajunge la noi atunci cand o dorim... o sa ne trezim din senin cu
don'soara Fericire batand la usa si o sa ne zica: "Hei tu, m-am gandit
sa-ti fac o vizita pe neasteptate. Ce zici ma primesti la tine pentru
ceva timp?" Cu cat ne vom purta mai frumos cu acest "oaspete", cu atat
va sta mai mult la noi... poate chiar se va si muta in casa, dar asta
depinde de noi, nu de altii.
Asa cum afirma si William Bennett:
"Fericirea este precum pisica, daca incerci sa o ademenesti sau sa o
chemi, te va evita cu indarjire; nu va veni niciodata. Dar daca nu ii
acorzi nici un pic de atentie si iti vezi de treaba, o vei gasi
frecandu-se de picioarele tale si sarindu-ti in poala."
Nu o cauta,
nu te gandi la ea, traiesti viata si clipele frumoase si nu astepta
fericirea..si in niciun caz nu te astepta ca altii sa ti-o ofere, atunci
cand se va ivi in calea ta iti vei da seama singur.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu